sâmbătă, 30 iunie 2012

Proiect disertatie- Rezistenta si rezilienta post Tsunami

Afis sustineri lucrari de disertatie
Tema: Rezilienta urbana, sesiunea septembrie 2013


          Lucrarea (varianta in engleza) este publicata online aici: Post tsunami resistence and resilience

         Orasul este intr-o continua expansiune, schimbare, adaptare si dezvoltare. El este un sistem intr-o continua antropizare, un mediu de viata adaptat nevoilor umane, din ce in ce mai variate si mai complexe.
             Ca sistem antropizat acesta este frecvent amenintat de hazarde naturale: inundatii, cutremure, alunecari de teren, fenomene de tip tsunami etc- toate aceste fenomene naturale fiind repetabile la intervale mai scurte sau mai lungi de timp, pentru ca el este dependent de cadrul in care se afla si, de cele mai multe ori vulnerabil la amenintarile din exterior.
            Modul in care orasele de astazi raspund acestor amenintari si se adapteaza la aceste dependente fata de mediu constituie o problema de actualitate, o provocare pentru planneri si proiectanti dar si o continua chestiune de cercetare.

             Lucrarea de fata analizeaza problema hazardului de tip tsunami, un dublu-hazard dupa parerea mea: intai are loc un cutremur (in largul oceanului) de cele mai multe ori devastator determinand o retragere a apelor, urmata de o reintoarcere a unor valuri uriase care nu doar ca inunda totul in drumul lor, dar, prin forta lor distrug infrastructura, constructii etc, carandu-le si izbindu-le mai departe.
              Un hazard de tip tsunami lasa in urma un oras distrus: infrastructura afectata, locuinte spulberate, pierderi umane si, in cele mai rele scenarii (posibile insa): motoare economice nefunctionale pe un termen mai scurt sau mai lung de timp.
           Daca un oras traieste dintr-o anumita latura economica, dintr-o anumita industrie iar aceasta este afectata, orasul risca sa ajunga la o situatie de colaps economic (Din ce supravietuieste? Ce produce? Cum rezolva problema temporara a somajului, la care se adauga lipsa locuintelor a unei mari parti din populatia sa?). De aici porneste si criza urbana

             Intrebarea de cercetare a acestei lucrari este: „Cum pot stopa pierderile de locuinte, pierderile umane dar mai ales pierderile economice generate de un hazard de tip tsunami?”
          Motto-ul ar fi: daca nu ma pot opune fortei naturii, pot insa sa ajut orasul sa se adapteze la acest natural si, de asemenea, il pot proteja in fata acestui fenomen repetabil.


Concept
Imagine Google Earth situatie existenta + negativul colajului

Colaj perioada neinundabilitate

Colaj perioada apogeu inundabilitate

Perioada retragere ape
Revenirea la normal. Colaj perioada neinundabilitate
Biblioteca de elemente

ILUSTRARI BEFORE/AFTER






Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti, Facultatea de Urbanism, Master Proiectare Urbana, sesiunea septembrie 2013

Regenerare urbana Bd. Regina Maria- Str. 11 Iunie- Parcul Carol


FAZA 1- SITUATIE EXISTENTA. PROBLEMATICI


Localizare
Circulatii
Circulatii 2
Circulatii 3

Istoric
Functiuni si puncte de interes
Tesut urban si fond construit 
Plan de sinteza
Concept de dezvoltare
Grade de interventie

FAZA 2 - PROPUNERE P.U.Z.

Situatia existenta

Regim juridic existent

Regim juridic propus

Interventii asupra fondului construit

Reglementari urbanistice

Functiuni
ILUSTRARI  ALE  SOLUTIEI





Proiect semestru, anul I, 2011-2012,  Master Proiectare Urbana + Master Mobilitate Urbana, Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti, Facultatea de Urbanism

vineri, 29 iunie 2012

Proiect de diploma- Orasul Pantelimon si comuna Dobroiesti

Lucrarea scrisa (memoriul proiectului) este publicata online aici: Proiect de licenta sesiunea iulie 2011
               Amplasamentul studiat este localizat la nord-vest de Municipiul București, la nord de Șoseaua Pantelimon și de râul Colentina cu salba de lacuri (Lacurile Fundeni, Dobroiești si Pantelimon) cuprinzând orașul Pantelimon și comuna Dobroiești, având în componența sa satele Fundeni și Dobroiești.
            Zona de studiu se învecinează la vest cu Comuna Voluntari, la nord cu comunele AfumațI, Găneasa, Brănești, la est cu comuna Cernica, la sud-est cu comuna Glina iar la sud cu Municipiul București.
            Accesibilitatea în cadrul zonei este asigurata de un număr mare de căi de transport: DN 3 (București-Călărași-Constanța), Șoseaua de Centură- DJ 100A, DJ 301 (București-Cernica) precum și CF București-Constanța. Legătura cu Municipiul București se face cu precădere prin Strada Biruinței- Șoseaua Pantelimon și prin Șoseaua Fundeni.




              Obiectivul general al viziunii de dezvoltare la nivel teritorial a fost crearea unui sistem de unităţi teritoriale interrelaţionate şi cu un standard de viaţă ridicat.
         Dezvoltarea zonei studiate s-a realizat ţinând cont de elementele valoroase existente în cadrul sitului dar şi de potenţialul şi tendinţele de dezvoltare existente.
            Un prim obiectiv specific se adresează îmbunătăţirii accesibilităţii, lucru obţinut prin crearea unei noi staţii de cale ferată care să deservească zona, prin sporirea numărului de legături peste apă şi prin lucrări de amenajare a salbei de lacuri care să permită traversarea acestora cu barca dar şi prin reabilitarea infrastructurii rutiere. De asemenea, finalizarea autostrăzii (Autostrada A2) ce face legătura cu Braşovul constituie un alt element ce facilitează accesul în zona de intervenţie.
            Al doilea obiectiv strategic vizează sporirea atractivităţii economice a zonei şi diminuarea procesului de migrare a populaţiei (cu precădere populaţia tânără) spre Bucureşti. Acest lucru a fost realizat printr-o serie de intervenţii: îmbunătăţirea activităţilor agricole prin introducerea sistemelor de irigaţii în centrul zonei, crearea unui parc de activităţi comerciale (comerţ en-gros şi en-detail) în oraşul Pantelimon între Autostrada A2 şi Şoseaua de Centură, care să asigure un număr crescut de locuri de muncă pentru locuitori, satisfăcând astfel principala nevoie a populaţiei ce generează navetismul.
            Pentru a stopa migrarea populaţiei tinere spre Capitală din lipsa unei unităţi de învăţământ liceal (oraşul Pantelimon şi comuna Dobroieşti dispun de o populaţie cu vârste între 14 şi 19 ani sporită şi în creştere-peste 1000 locuitori) în cadrul oraşului Pantelimon a fost propus un pol educaţional (liceu cu profil industrial + şcoală profesională, bibliotecă etc).
            De altfel, atractivitatea zonei este sporită prin introducerea de elemente de interes în cadrul zonei (un important pol cultural în proximitatea centrului oraşului Pantelimon, o posibilă extindere a zonei centrale a acestuia şi introducerea unor importanţi poli comerciali în cadrul acesteia care să sporească atractivitatea centrului).
            Atractivitatea zonei este sporită şi prin eliminarea/ diminuarea factorilor poluanţi (Uzina Acumulatorul şi Neferalul, ferma de vaci, crearea de zone de protecţie de-a lungul arterelor de circulaţie).
            Obiectivul ce vizează creşterea calităţii vieţii este atins prin îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare, prin ocuparea eficientă a parcelarului şi prin generarea nucleelor ce generează aşezările umane prezente.
            Al patrulea obiectiv strategic urmăreşte valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic al zonei prin: extinderea zonei împădurite şi creşterea atractivităţii acesteia, prin crearea de trasee turistice care să unească puncte de atracţie, exploatarea potenţialului piscicol prin amenajarea corespunzătoare a cursurilor de apă şi încurajarea turismului de weekend, introducerea forturilor într-un circuit turistic, crearea de complexe turistice cu puncte de informare.
            De altfel, s-a dorit crearea unei „centuri verzi” în jurul Bucureştiului şi stoparea procesului de extindere a fondului construit în detrimentul suprafeţelor împădurite; în acest sens arterele de circulaţie joacă un rol important.



Context

            Zona de intervenție este localizată în orașul Pantelimon, în partea de intrare în oraș, fiind deservită de Bulevardul Biruinței ce realizează legatura cu Municipiul Bucuresti prin Șoseaua Pantelimon și se desparte în două artere de circulație importante: DN 3 (București-Călărași-Constanța) și DJ 301 (București-Cernica), așadar dispunând de o bună accesibilitate șI relaționare cu Municipiul București. De asemenea, situl se află în imediata vecinătate a centrului orașului, legatura cu acesta realizându-se prin Strada Marginii.
            Situl prezintă un cadru natural valoros insuficient valorificat reprezentat de Lacul Pantelimon la sud-vest și o pădure în sud, la limita căreia există un sit arheologic geto-dac.     Zona cuprinde atât un țesut tradițional la nord de DN 3 cât și un țesut nou, relativ destructurat și liber la sud de aceasta. Mai mult, in partea de nord, in tesutul traditional există terenul unei foste baze militare, care în momentul de față nu mai funcționează dar prezintă un potențial major de dezvoltare.
            Actualmente zona aflată la sud de DN 3 prezintă un țesut destructurat, este parțial ocupată de locuințe și servicii (cum ar fi o construcție de tip hală adapostind o reprezentanță Peugeot- Dealer Peugeot), imaginea acestei zone nefiind tocmai atractivă.
            Dintre punctele de interes din vecinatate amintim: Restaurantul Lebăda si Biserica Sfântul Pantelimon, poșta din oraș, primăria orașului și o scoală generală, toate acestea în vecinătatea și respectiv la limita vestică a zonei propuse.
            Datorită bunei accesibilități și a vecinătăți față de centrul orașului, amplasamentul prezintă potențial major de dezvoltare.

Obiectivul proiectului

            Obiectivul proiectului este acela de a pune în valoare această poartă de intrare în oraș aflată pe o arteră majoră de circulație, în vecinătatea centrului și într-o zonă cu un cadru natural deosebit (pădure, lac, situri arheologice), de a extinde vechiul centru al orașului spre această zonă șI de a relaționa țesutul vechi al centrului cu țesutul nou propus aici.
            Totodată, prin proiectul de față se dorește satisfacerea nevoilor populației, asigurându-le educație (un liceu, o biblioteca, orașul ducând lipsă de acestea), servicii, funcțiuni culturale ce atrag populația, comerț mai amplu, prin acestea stopându-se într-o anumită masură și navetismul și sporindu-se și gradul de independență al orașului.


Imagine din satelit a zonei de interventie



Prezentarea proiectului

            Problemele de circulație generate de intersecția DN 3- DJ 301 (Bucuresti- Cernica) cu Strada Mioriței au fost rezolvate prin devierea DJ 301.
            Străzile Mioriței, Marginei și Pavel Toacenco din țesutul traditional de la nord de DN 3 au fost prelungite spre zona de la sud de această arteră de circulație, realizându-se astfel un inel la nord și la sud de DN 3, un inel ce cuprinde atât un țesut nou cât și un țesut vechi având caracter unitar și fiind propus ca o zonă preponderent pietonală (circulații carosabile doar pentru riverani).
            Țesutul nou urmărește același mod de conformare ca țesutul vechi (sinuozitatea insulelor, trama stradală, specificul zonei, formele intersecțiilor, dimensiunile insulelor, urmarind în același timp și obținerea unei abordări moderne a acestui mod de conformare.
            S-a intervenit asupra țesutului existent, propunându-se locuințelor de pe străzile Popa Șapcă, Crișana și Mioriței partere comerciale (comerț/servicii) creându-se astfel un ax mixt- comercial ocazional carosabil ce leagă țesutul vechi de cel nou (aflat la sud de DN 3).
            În țesutul vechi au fost propuse locuințe individuale cu parter comercial (în regim cu precădere cuplat șI înșiruit) creând o ambianță plăcută în cadrul străzilor pietonale/ ocazional carosabile (pentru riverani) de aici. În țesutul nou, de la sud de DN 3 au fost propuse funcțiuni comerciale orientate spre această arteră majoră de circulație, locuințe colective cu parter comercial, locuințe individuale cu parter comercial de-o parte și de alta a axului mixt-comercial din cadrul inelului determinat de continuarea străzilor Mioriței și Marginii spre pădure.
            Axul mixt- comercial prezintă la capetele sale 2 poli comerciali importanți în cadrul orașului șI a zonei centrale a acestuia (intersecția de vis-a vis de cimitir din țesutul tradițional din nord și piațeta de pe malul lacului din sud). Acesta constituie un întreg traseu pe parcursul căruia există puncte de interes: partere comerciale, o funcțiune culturală (pol cultural-muzeu) iar la capătul traseului o piațetă amplă (spațiu pietonal) având ca fronturi cladiri cu parter comercial și în centrul său un spațiu verde de loisir (aflat pe zona protejată pe care se află situri arheologice geto-dace).
            Traseul sinuos al axului mixt-comercial generează perspective vizuale succesive către capătul de perspectivă reprezentat de funcțiunea culturală respectiv către capătul de perspectivă reprezentat de piațetă. De altfel, există 3 trasee distincte ce pornesc din axul comercial și se orientează spre piațetă, piațeta putând fi astfel “descoperită” din mai multe direcții.
            Piațeta creată este nu doar capăt de perspectivă pe traseul axului comercial, ci și locul de intersecție al axului comercial cu un ax verde (aceasta aflându-se în apropierea malului Lacului Pantelimon).
            Axul verde leagă zona malului de lac din vest, cu zona vestigiilor arheologice, pădurea șI zonele verzi aferente funcțiunii comerciale de pe DN 3, zonele verzi aferente locuirii individuale șI colective aflate în nord, de-o parte si de alta a gospodăriei comunale (cimitirului).
            Apropierea de pădure este simțită cu precădere la sud de DN 3 prin abundența vegetației.
            De altfel, tot aici, in tesutul nou au fost propuse și diverse servicii menite să răspundă nevoilor populației de locuri de muncă șI să ducă la stoparea într-o anumită măsură a navetismului.
            Pe terenul fostei baze militare a fost propusă realizarea unor funcțiuni educaționale (a fost propus un important pol educațional: liceu cu profil industrial și o bibliotecă/mediatecă vis-a vis de acesta), populația cu vârste între 14 și 18 ani fiind în creștere iar distanța față de o altă unitate de învățământ mediu fiind mare, liceul a fost propus în relaționare cu școala generală existentă în centrul orașului. Se crează astfel un ax mixt- educațional, pe traseul căruia există locuințe individuale ce adăpostesc la parterul lor, eventual și la etajele superioare funcțiuni educaționale (hobby, ateliere, cercuri pentru copii etc).
            În cadrul sitului există și un ax mixt- administrativ reprezentat de strada Tudor Vladimirescu pe care se află primăria orașului, poșta din oraș, poliția etc.
            Regimul de înălțime al construcțiilor variază între P și P+2. Locuințele colective prezintă regim de înălțime P+2. În cadrul piațetei regimul de înălțime este P+2, la fel și în cazul locuințelor izolate cu parter comercial din partea de sud-est a inelului din vecinătatea pădurii.
            Compozițional există elemente de prestanță- o dominantă verticală (P+5) în partea laterală a inelului, opusă malului de lac și o dominantă de volum (funcțiunea culturală- muzeul- P+1).




Concept:

 -crearea unui inel de circulație pietonală (ocazional carosabilă pentru riverani) ce leagă țesutul vechi de țesutul nou, la nord și la sud de DN 3, inel care prezintă ax central N-S un ax mixt- comercial și un ax perimetral –ax verde, la capătul celor două aflându-se o piațetă- important pol comercial similar polului comercial creat în țesutul tradițional în partea de nord a sitului;
-crearea unui ax mixt-educational ce leagă școala generală din oraș cu un liceu industrial propus și cu o bibliotecă, pe al cărui traseu  există o serie de funcțiuni educaționale- ateliere, cercuri pentru copii în cadrul locuințelor individuale;
-crearea unui ax mixt- administrativ pe care se află primăria, poșta, poliția (funcțiuni de bază pentru comunitate) etc;
-crearea unor poli comerciali, unui important pol educațional și a unui pol cultural;
-relaționarea țesutului vechi cu țesutul nou, relațonarea centrului actual al orașului cu zona aflată la nord și sud de DN 3 în vecinătatea lacului și a pădurii;
-valorificarea porții de intrare în oraș, a malului de lac, a pădurii și siturilor arheologice.





Proiect de diploma, sesiunea iulie 2011, Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti, Facultatea de Urbanism, sectia Proiectare si Planificare Urbana

joi, 28 iunie 2012

Bucurestiul- sistemul de spatii verzi si ecologia orasului

    Proiectul de fata prezinta o trecere in revista a spatiilor verzi din Bucuresti (atat o clasificare in functie de suprafetele lor a parcurilor, gradinilor si scuarurilor publice) cat si a acelor spatii care, cu toate ca nu figureaza ca fiind spatii verzi, reprezinta adevarate oaze de vegetatie. Cu toate ca pe buzele tuturor sunt aceleasi vorbe: "Bucurestiul sufera din lipsa de spatii verzi", nimeni nu pare sa fi luat in calcul vegetatia bogata din cadrul terenurilor virane, strazile foarte umbrite de arborii cu coroane mari din curtile caselor.
    Dispunem de o salba de lacuri si de paduri (ramasite ale Codriilor Vlasiei) in jurul orasului si suntem admirati pentru bogatele zone verzi din nordul capitalei, problema este "in ce masura le valorificam?".
    Vom arunca o privire retrospectiva asupra modului in care au evoluat spatiile verzi ale micului Paris de-a lungul anilor, asupra gradinilor pierdute si vom medita asupra modului cum arata si cum ar putea arata acest loc de care odinioara ciobanul Bucur s-a indragostit iremediabil.














Proiect Metodologii de proiectare in urbanism, anul IV, 2010-2011,  Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti, Facultatea de Urbanism, sectia Proiectare si Planificare Urbana

marți, 26 iunie 2012

Aviz oportunitate campus studentesc in Targu Mures


Se avizează oportunitatea intocmirii documentatiei PUZ Calea Sighisoarei- Campus studentesc în scopul stabilirii reglementărilor urbanistice necesare organizării, amenajării, modernizării si construirii conform normelor specifice actuale .

            Teritoriul de studiat are o suprafaţă de. 6 ha si cuprinde terenurile situate între Calea
Sighisoarei,Universitatea Dimitrie Cantemir si Jandarmerie. Terenul este situat în intravilanul municipiului Târgu Mureş, la sud-est, în cartierul Tudor Vladimirescu. Terenul este accesibil dinspre latura nordică prin două străzi care fac legatura cu cartierul Tudor Vladimirescu.

Categoria functională de incadrare conform PUG este UTR= CB2:subzona invatamant universitar si pol de cercetare.Prin regulamentul aferent PUG se impune o retragere de 10 m faţă de aliniamentul Căii Sighişoarei, POT maxim fiind 20%, iar CUT maxim 0,3.

Functiunile admise sunt: spatii pentru invatamant superior, auditoriu academic, servicii universitare, biblioteca,-mediateca, camine, restaurante, birouri si ateliere de intretinere, spatii sociale si medicale pentru studenti, spatii acoperite si descoperite pentru sport si loisir, locuinte pentru profesori si profesori-vizitatori, club profesori, comert, servicii personale, parcaje; spatii pentru cercetare in profile legate de cele ale invatamantului superior din campus.
Functiuni interzise: orice alte activitati care nu corespund caracterului zonei si prin aceasta prezinta riscul indepartarii investitorilor interesati; activitati prodctive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat, constrctii provizorii de orice natura, depozitare en-gros, depozitari de materiale refolosibile, lucrari de terasament de natura sa afecteze utilizarea terenurilor invecinate, orice lucrare de terasament care poate sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine, sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.
Aliniamente: In UTR 'CB2' se va asigura o retragere a cladirilor de minim 10 m de la aliniament, iar retragerile fata de limitele posterioare se vor stabili conform PUZ sau studiilor de specialitate avizate conform legii.
Distantele dintre cladiri vor respecta normele specifice; in absenta acestora se va respecta o distanta egala cu jumatate din inaltimea celei mai inalte sar nu mai putin de 6 m.
Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4 m.

În conformitate cu tema de proiectare se propune mentinerea incadrării functionale in UTR=CN2 cu explicitarea organizării urbanistice a incintei, circulațiilor si incadrarea în normele de protectie a mediului, etc.
Reglementările urbanistice vor fi stabilite în corelare cu vecinătățile, volumetria si dispunerea clădirilor urmând să valorifice amplasarea adiacentă unei artere majore de circulație.
Se recomandă rezolvarea circulației, astfel încât să permită accesul/ iesirea din incintă fără afectarea fluenței traficului, luând în considerare importanța Soselei de Centura si vecinătatea cu Bd. 1 Decembrie prin care se va asigura legătura cu centrul orasului.
În vederea aprobării documentația PUZ se va supune consultării populației in conformitate cu prevederile Legii 350/2001 cu modificările si completatările ulterioare.

Situatia existemta- incadrare in oras, vecinatati, incadrare in P.U.G.

Situatia existenta- functiuni

Declivitatea terenului
Circulatii existente
Regim juridic
Tendinte de dezvoltare locala

Circulatii propuse
Plan reglementari

ILUSTRARE PROPUNERE




Proiect curs Documentatii de Urbanism, anul I, 2011-2012,  Master Proiectare Urbana + Master Mobilitate Urbana, Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti, Facultatea de Urbanism