Lucrarea scrisa (memoriul proiectului) este publicata online aici: Proiect de licenta sesiunea iulie 2011
Amplasamentul studiat este localizat la nord-vest de Municipiul București, la nord de Șoseaua Pantelimon și de râul Colentina cu salba de lacuri (Lacurile Fundeni, Dobroiești si Pantelimon) cuprinzând orașul Pantelimon și comuna Dobroiești, având în componența sa satele Fundeni și Dobroiești.
Amplasamentul studiat este localizat la nord-vest de Municipiul București, la nord de Șoseaua Pantelimon și de râul Colentina cu salba de lacuri (Lacurile Fundeni, Dobroiești si Pantelimon) cuprinzând orașul Pantelimon și comuna Dobroiești, având în componența sa satele Fundeni și Dobroiești.
Zona de studiu se
învecinează la vest cu Comuna Voluntari, la nord cu comunele AfumațI, Găneasa,
Brănești, la est cu comuna Cernica, la sud-est cu comuna Glina iar la sud cu
Municipiul București.
Accesibilitatea în cadrul
zonei este asigurata de un număr mare de căi de transport: DN 3
(București-Călărași-Constanța), Șoseaua de Centură- DJ 100A, DJ
301 (București-Cernica) precum și CF București-Constanța. Legătura cu
Municipiul București se face cu precădere prin Strada Biruinței- Șoseaua
Pantelimon și prin Șoseaua Fundeni.
Obiectivul general al viziunii de
dezvoltare la nivel teritorial a fost crearea unui sistem de unităţi
teritoriale interrelaţionate şi cu un standard de viaţă ridicat.
Dezvoltarea zonei studiate s-a realizat ţinând cont de elementele valoroase existente în cadrul sitului dar şi de
potenţialul şi tendinţele de dezvoltare existente.
Un prim obiectiv specific
se adresează îmbunătăţirii accesibilităţii, lucru obţinut prin crearea
unei noi staţii de cale ferată care să deservească zona, prin sporirea
numărului de legături peste apă şi prin lucrări de amenajare a salbei de lacuri
care să permită traversarea acestora cu barca dar şi prin reabilitarea
infrastructurii rutiere. De asemenea, finalizarea autostrăzii (Autostrada A2) ce
face legătura cu Braşovul constituie un alt element ce facilitează accesul în
zona de intervenţie.
Al doilea obiectiv
strategic vizează sporirea atractivităţii economice a zonei şi diminuarea
procesului de migrare a populaţiei (cu precădere populaţia tânără) spre
Bucureşti. Acest lucru a fost realizat printr-o serie de intervenţii:
îmbunătăţirea activităţilor agricole prin introducerea sistemelor de irigaţii
în centrul zonei, crearea unui parc de activităţi comerciale (comerţ en-gros şi
en-detail) în oraşul Pantelimon între Autostrada A2 şi Şoseaua de Centură, care
să asigure un număr crescut de locuri de muncă pentru locuitori,
satisfăcând astfel principala nevoie a populaţiei ce generează navetismul.
Pentru a stopa migrarea
populaţiei tinere spre Capitală din lipsa unei unităţi de învăţământ liceal
(oraşul Pantelimon şi comuna Dobroieşti dispun de o populaţie cu vârste între
14 şi 19 ani sporită şi în creştere-peste 1000 locuitori) în cadrul oraşului
Pantelimon a fost propus un pol educaţional (liceu cu profil industrial
+ şcoală profesională, bibliotecă etc).
De altfel, atractivitatea
zonei este sporită prin introducerea de elemente de interes în cadrul zonei (un
important pol cultural în proximitatea centrului oraşului Pantelimon, o
posibilă extindere a zonei centrale a acestuia şi introducerea unor
importanţi poli comerciali în cadrul acesteia care să sporească
atractivitatea centrului).
Atractivitatea zonei este
sporită şi prin eliminarea/ diminuarea factorilor poluanţi (Uzina Acumulatorul
şi Neferalul, ferma de vaci, crearea de zone de protecţie de-a lungul arterelor
de circulaţie).
Obiectivul ce vizează creşterea
calităţii vieţii este atins prin îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare,
prin ocuparea eficientă a parcelarului şi prin generarea nucleelor ce generează
aşezările umane prezente.
Al patrulea obiectiv
strategic urmăreşte valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic
al zonei prin: extinderea zonei împădurite şi creşterea atractivităţii
acesteia, prin crearea de trasee turistice care să unească puncte de atracţie,
exploatarea potenţialului piscicol prin amenajarea corespunzătoare a cursurilor
de apă şi încurajarea turismului de weekend, introducerea forturilor într-un
circuit turistic, crearea de complexe turistice cu puncte de informare.
De altfel, s-a dorit crearea
unei „centuri verzi” în jurul Bucureştiului şi stoparea procesului de
extindere a fondului construit în detrimentul suprafeţelor împădurite; în
acest sens arterele de circulaţie joacă un rol important.
Context
Zona de intervenție este
localizată în orașul Pantelimon, în partea de intrare în oraș, fiind deservită
de Bulevardul Biruinței ce realizează legatura cu Municipiul Bucuresti prin
Șoseaua Pantelimon și se desparte în două artere de circulație importante: DN 3
(București-Călărași-Constanța) și DJ 301 (București-Cernica), așadar dispunând
de o bună accesibilitate șI relaționare cu Municipiul București. De asemenea, situl se află în imediata vecinătate a centrului orașului,
legatura cu acesta realizându-se prin Strada Marginii.
Situl prezintă un cadru
natural valoros insuficient valorificat reprezentat de Lacul Pantelimon la
sud-vest și o pădure în sud, la limita căreia există un sit arheologic geto-dac. Zona cuprinde atât un
țesut tradițional la nord de DN 3 cât și un țesut nou, relativ destructurat și
liber la sud de aceasta. Mai mult, in partea de
nord, in tesutul traditional există terenul unei foste baze militare, care în
momentul de față nu mai funcționează dar prezintă un potențial major de
dezvoltare.
Actualmente zona aflată la
sud de DN 3 prezintă un țesut destructurat, este parțial ocupată de locuințe și
servicii (cum ar fi o construcție de tip hală adapostind o reprezentanță Peugeot-
Dealer Peugeot), imaginea acestei zone nefiind tocmai atractivă.
Dintre punctele de interes
din vecinatate amintim: Restaurantul Lebăda si Biserica Sfântul Pantelimon,
poșta din oraș, primăria orașului și o scoală generală, toate acestea în
vecinătatea și respectiv la limita vestică a zonei propuse.
Datorită
bunei accesibilități și a vecinătăți față de centrul orașului, amplasamentul
prezintă potențial major de dezvoltare.
Obiectivul proiectului
Obiectivul proiectului
este acela de a pune în valoare această poartă de intrare în oraș aflată pe o
arteră majoră de circulație, în vecinătatea centrului și într-o zonă cu un
cadru natural deosebit (pădure, lac, situri arheologice), de a extinde vechiul
centru al orașului spre această zonă șI de a relaționa țesutul vechi al
centrului cu țesutul nou propus aici.
Totodată, prin proiectul
de față se dorește satisfacerea nevoilor populației, asigurându-le educație (un
liceu, o biblioteca, orașul ducând lipsă de acestea), servicii, funcțiuni
culturale ce atrag populația, comerț mai amplu, prin acestea stopându-se într-o
anumită masură și navetismul și sporindu-se și gradul de independență al orașului.
Imagine din satelit a zonei de interventie
Prezentarea proiectului
Problemele de circulație
generate de intersecția DN 3- DJ 301 (Bucuresti- Cernica) cu Strada Mioriței au
fost rezolvate prin devierea DJ 301.
Străzile Mioriței,
Marginei și Pavel Toacenco din țesutul traditional de la nord de DN 3 au fost
prelungite spre zona de la sud de această arteră de circulație, realizându-se
astfel un inel la nord și la sud de DN 3, un inel ce cuprinde atât un țesut nou
cât și un țesut vechi având caracter unitar și fiind propus ca o zonă
preponderent pietonală (circulații carosabile doar pentru riverani).
Țesutul nou urmărește
același mod de conformare ca țesutul vechi (sinuozitatea insulelor, trama
stradală, specificul zonei, formele intersecțiilor, dimensiunile insulelor, urmarind
în același timp și obținerea unei abordări moderne a acestui mod de conformare.
S-a intervenit asupra
țesutului existent, propunându-se locuințelor de pe străzile Popa Șapcă,
Crișana și Mioriței partere comerciale (comerț/servicii) creându-se astfel un ax
mixt- comercial ocazional carosabil ce leagă țesutul vechi de cel nou
(aflat la sud de DN 3).
În țesutul vechi au fost
propuse locuințe individuale cu parter comercial (în regim cu precădere cuplat
șI înșiruit) creând o ambianță plăcută în cadrul străzilor pietonale/ ocazional
carosabile (pentru riverani) de aici. În țesutul nou, de la sud de DN 3 au fost
propuse funcțiuni comerciale orientate spre această arteră majoră de
circulație, locuințe colective cu parter comercial, locuințe individuale cu
parter comercial de-o parte și de alta a axului mixt-comercial din cadrul
inelului determinat de continuarea străzilor Mioriței și Marginii spre pădure.
Axul mixt- comercial prezintă
la capetele sale 2 poli comerciali importanți în cadrul orașului șI a
zonei centrale a acestuia (intersecția de vis-a vis de cimitir din țesutul
tradițional din nord și piațeta de pe malul lacului din sud). Acesta constituie
un întreg traseu pe parcursul căruia există puncte de interes: partere
comerciale, o funcțiune culturală (pol cultural-muzeu) iar la capătul
traseului o piațetă amplă (spațiu pietonal) având ca fronturi cladiri cu parter
comercial și în centrul său un spațiu verde de loisir (aflat pe zona protejată
pe care se află situri arheologice geto-dace).
Traseul sinuos al axului mixt-comercial
generează perspective vizuale succesive către capătul de perspectivă reprezentat
de funcțiunea culturală respectiv către capătul de perspectivă reprezentat de
piațetă. De altfel, există 3 trasee distincte ce pornesc din axul comercial și
se orientează spre piațetă, piațeta putând fi astfel “descoperită” din mai
multe direcții.
Piațeta creată este nu
doar capăt de perspectivă pe traseul axului comercial, ci și locul de intersecție
al axului comercial cu un ax verde (aceasta aflându-se în apropierea malului
Lacului Pantelimon).
Axul verde leagă
zona malului de lac din vest, cu zona vestigiilor arheologice, pădurea șI
zonele verzi aferente funcțiunii comerciale de pe DN 3, zonele verzi aferente
locuirii individuale șI colective aflate în nord, de-o parte si de alta a
gospodăriei comunale (cimitirului).
Apropierea de pădure este
simțită cu precădere la sud de DN 3 prin abundența vegetației.
De
altfel, tot aici, in tesutul nou au fost propuse și diverse servicii menite să
răspundă nevoilor populației de locuri de muncă șI să ducă la stoparea într-o
anumită măsură a navetismului.
Pe terenul fostei baze
militare a fost propusă realizarea unor funcțiuni educaționale (a fost propus
un important pol educațional: liceu cu profil industrial și o
bibliotecă/mediatecă vis-a vis de acesta), populația cu vârste între 14 și 18
ani fiind în creștere iar distanța față de o altă unitate de învățământ mediu
fiind mare, liceul a fost propus în relaționare cu școala generală existentă în
centrul orașului. Se crează astfel un ax mixt- educațional, pe traseul
căruia există locuințe individuale ce adăpostesc la parterul lor, eventual și
la etajele superioare funcțiuni educaționale (hobby, ateliere, cercuri pentru
copii etc).
În cadrul sitului există și
un ax mixt- administrativ reprezentat de strada Tudor Vladimirescu pe
care se află primăria orașului, poșta din oraș, poliția etc.
Regimul de înălțime al
construcțiilor variază între P și P+2. Locuințele colective prezintă regim de
înălțime P+2. În cadrul piațetei regimul de înălțime este P+2, la fel și în
cazul locuințelor izolate cu parter comercial din partea de sud-est a inelului
din vecinătatea pădurii.
Compozițional există
elemente de prestanță- o dominantă verticală (P+5) în partea laterală a
inelului, opusă malului de lac și o dominantă de volum (funcțiunea culturală-
muzeul- P+1).
Concept:
-crearea unui inel de circulație
pietonală (ocazional carosabilă pentru riverani) ce leagă țesutul vechi de
țesutul nou, la nord și la sud de DN 3, inel care prezintă ax central N-S un ax
mixt- comercial și un ax perimetral –ax verde, la capătul celor două
aflându-se o piațetă- important pol comercial similar polului comercial
creat în țesutul tradițional în partea de nord a sitului;
-crearea unui ax mixt-educational ce leagă școala generală din oraș
cu un liceu industrial propus și cu o bibliotecă, pe al cărui traseu există o serie de funcțiuni educaționale- ateliere,
cercuri pentru copii în cadrul locuințelor individuale;
-crearea unui ax mixt- administrativ pe care se află primăria, poșta,
poliția (funcțiuni de bază pentru comunitate) etc;
-crearea unor poli comerciali, unui important pol educațional
și a unui pol cultural;
-relaționarea țesutului vechi cu țesutul nou, relațonarea centrului actual
al orașului cu zona aflată la nord și sud de DN 3 în vecinătatea lacului și a
pădurii;
-valorificarea porții de intrare în oraș, a malului de lac, a pădurii și
siturilor arheologice.
Proiect de diploma, sesiunea iulie 2011, Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti, Facultatea de Urbanism, sectia Proiectare si Planificare Urbana
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu